În clasa I, unii copii se pierd la careu și ajung niște stafii pe holurile școlii generale, acest animal gigant cu mii de ochi și mii de uși și mii de plăci de marmură pe jos. Bântuie preț de câteva minute bune. Cine s-a pierdut vreodată știe că mă simțeam ca un șoarece de laborator testat prima oară pentru orientare în spațiu. “Cum se face? Toate ușile astea arată la fel, mari, cât niște dulapuri gigantice în care aș putea să mă ascund, dar m-ascund aici, pe hol. Nu-i nimeni. Nimeni. “
Luluts
3 Min Read
‘Avion cu motor, ia-mă și pe mine-n zbor’
Când trecea un avion pe deasupra casei în care am copilărit, casă care nu mai există decât în amintirile noastre colective, începeam să fredonez cântecelul acesta. Dar spre deosebire de ceilalți copii, eu nu-mi trimiteam cuvintele în sus ca pe niște baloane umplute cu heliu. Eu aveam destinatar.
Luluts
3 Min Read
Românul băltește în fața ecranului. Ar vrea să schimbe canalul, dar morbidul îl atrage, așa că stă cu ochiul lipit de buletinul de știri, ca să mai înghită niște atrocități. După ceva vreme, începe să bombăne și să trăncănească în sufragerie, certându-se cu politicieni, cu cefe late, cu scumpiri și cu măriri de taxe.
De unul singur, nemulțumit și pus pe harță cu un ecran. E supărat nevoie-mare, dar nu are de gând să facă nimic. Igrasia din bucătărie a cuprins, de fapt, toată România.
Luluts
1 Min Read
Când am întrebat-o de unde vin copiii, mama și-a mișcat buzele a dezaprobare. Aveam 4 ani, dar eram suficient de deșteaptă încât să știu că berzele nu prea își fac simțită prezența în București. Cealaltă variantă era aia cu varza – poate din cauza păpușilor ălora urâte. Dar nu, tătăroaica nu avea de gând să riște să nu mai mănânc niciodată în viața mea varză din cauza unei minciuni rostite când aveam 4 ani. De fapt, mama nu m-a mințit niciodată.
Luluts
1 Min Read
Era 2007 când am crezut că s-a dus Crăciunul cu tot ce a însemnat el. Afară ningea ca-n poveștile alea cu magie, în Bucureștii Noi lumea își ținea respirația ca să nu facă planeta să se miște într-o direcție greșită, iar eu căram cu mâinile goale, pe stradă, un brad mai mare decât mine, pentru care mă tocmisem în Piața 16 Februarie vreo 20 de minute.
Luluts
1 Min Read
** Dreptul la replică-n rime. A se citi înainte poezia lui Iv, despre Laure. Omonim-anonim Hei Iv, Aici Laura, ediția princeps. Fata despre care-ai scris. M-ai chemat, am și venit, Cred că te-ai îndrăgostit. Tre să știi nițel mai multe, Mici și…
Luluts
4 Min Read
În ultimele zile
.. departe de mine gândul că ce se-ntâmplă este numai despre Roșia Montană sau că trezirea colectivă se oprește aici. Mulți au nevoie să audă asta. Dar înainte să pleci într-o campanie de proporții, căreia îi zăresc ca un voyeur contururile încă de pe acum, ai nevoie de o primă victorie. Aleg să numesc ce se întâmplă trezire pentru că sunt mulți care au încă degetul pe snooze.
Luluts
3 Min Read
Tata pleca la băi când l-am sunat să-i zic să vină cu mine la proteste. M-a întrebat dacă vorbesc despre protestele pentru Roșia și eu i-am zis că da.
” – Foarte bine că ieși, tată. Și noi le-am avut pe-alea noastre. Aș veni, dar plec la băi.”
” – Fie, te iert, i-am zis pe-un ton mustrător. Ai vreun sfat pentru o tânără protestatară?”
” – Dacă se trage, aruncă-te pe jos. Aviație la joasă-nălțime.”
Luluts
2 Min Read
Se întâmplă și este mai mult decât un simplu ceva. De o săptămână (azi) ieșim în stradă ca să milităm împotriva proiectului de lege Roșia Montană. Vorbesc la plural pentru că majoritatea fețelor de acolo îmi sunt cunoscute. Pe unii îi știu de dinainte, pe alții i-am întâlnit aici. Ne-am ciocnit. Insesizabil, de acum, traiectoriile noastre s-au schimbat cu o miime de milimetru. De ajuns când să-i clintim la rândul nostru pe ceilalți.
Luluts
3 Min Read
Omul s-a trezit de dimineață, s-a spălat pe dinți (pe mâini avea să se spele mai încolo), și-a șters mutra cu un prosop răpciugos, după care și-a făcut o cafea tare, fără zahăr. Caimac în cafea. Adică bani în limbajul cafegiilor. Și-a tras cămașa de sărbătoare pe el, a văzut că mai avea 10 minute la dispoziție și s-a repezit pe ușă. Trebuia să se grăbească, altfel întârzia la protest. Și-a apucat pancartele, a lăsat trei lozinci să i se scurgă din gură și a tulit-o. La metrou i-a sunat telefonul.