După ghicitul în cafea, practică întreruptă de moartea membrelor găștii de băbuțe și, deci, tristețea direct proporțională…
mama
Mama mea e toată doar cuvinte. ‘Nu mai umbla cu spatele ăla gol.’ ‘Pune-ți căciula aia pe…
Tata s-a considerat întotdeauna mai deștept decât toți. Pentru el, totul era o tablă de șah. Fiecare…
în vinerea mare începea cursa înarmărilor și se transforma tot cartierul într-o masă nesfârșită de Paște: străzile- față…
Poate că cel mai bine dintre toate mă pricep să-mi amintesc. Bomboane în brad, o instalație veche…
ambele suspendate acum doar în ce-mi mai amintesc. Prima în Dămăroaia, unde bunică-mea dirija florile de-o parte…
pipăi și-mi caut rana, dar nu o găsesc. . pipăi și-ncerc să găsesc sârma aia ghimpată, cioburile,…
Ne strângem toți seara, tata, mama, soră-mea și cu mine, pe 24, când Moșu’ aduce bradu’. Și-ncepem…
Cu un număr mai mică decât ce ne trebuia nouă, lumea ne-a strâns la un moment dat și atunci shaormeriile nu se iviseră la fiecare colț, ca buruienile, alături de farmacii și bănci, de parcă funcționăm doar pe bază de gourmet, pastile și bani.
Îmi amintesc și acum iarna aia. Iarna din care am învățat multe, precedată de alte anotimpuri în care am învățat multe, de la cum să întind haine pe rufe la cum să fac ciorbă, albiturile se pun primele că fierb mai greu, la ce-nseamnă să încerci să înțelegi că urmează o pierdere, că vine, că nu ai ce face sau că orice ai face, nu poți face nimic.