Verişorul meu, peştele balon

Cred că pe undeva, eu şi peştele balon suntem relativ înrudiţi. Sau mi-ar plăcea să fim.

Când peştele balon e trist, se umflă de râs. Când e vesel, îl umflă râsul. Când e nervos, pocneşte de nervi. Când e curios, se dezumflă. Rămâne adesea cu buza umflată, dar e ţantoş, aşa că se umflă în solzi când îi permite timpul. Peştele balon este unilateral dezvoltat din punct de vedere emoţional, fiindcă reacţionează mereu la fel, orice stimul l-ar acosta. Eu nu-s aşa, eu-s un pendul de emoţii şi trăiri şi-un moodswinger mojic, care merită să fie bătut cu iţele de la opinci peste ochi.

Mă rup de tot preţ de o săptămână. Mă întreb cum o să fie.