Cearceafurile verzi, cu floricele, pernele pufoase, pisica ucigaşă şi Meri cu ochi albaştri, învolburaţi şi tulburi- să fie oare vodka de-aseară de vină? Trezitu-m-am buimacă, semi-în-comă, cu chef de dat din poponel pe ritmuri de Mass Destruction şi am transhumat din patul sacru în bucătăria în care visele se împlinesc. Mi-am tras peste adormeala dulce o cafeeeeaaa ca la mama ei, acolo, în America de Sud *uga, uga*. Chiar, ştiaţi că în momentul în care europenii au dus capre şi oi p-acolo şa, prin America, au decimat populaţia autohtonă de lame? Da, da. Aşa s-au petrecut lucrurile.

Şi acum Meri tocmai mi-a băgato-îndesat în gură o chifluţă franceză cu lapte original din lapte smântânit. Ce-mi pot dori mai mult? Orişicum, săptămâna asta a început într-un pat de femeie frumoasă, fără să mă zgârie sau muşte pisica bipolară, Frameeh, a domnişoarei sus-numite, fără să-mi pese de porcii hapciuaţi de pe planetă, miserupându-mi-se classic style şi cu telefonul pe profilu’ meeting, că-s o biznis studenţache. Şi de bine ce e azi, mă duc şi la cursul de europă medievală, şi-are să-mi şi placă.

Şi melodia de astăzi este .. parampampam *parcă-l strangulează careva, da’ merge de trezeală bohemă*

Will and the People – Knocking
Asculta mai multe audio Diverse »

îmi văd viitorul şi are ochi tulburi