Șișu și Mura

Cosmosu ieșise la vândut de mure în dimineața aia cu -19grade, le luase de la un seamăn de-ai lui care aproviziona un hypermarket de cartier sărac, ăla le furase la rândul lui de-acolo. Ce naiba să facă sărăcanii cu mure în toiul iernii, când până și cartofii fierți cu sare sunt un lux? După ce […]

Iarna tu ești rana mea

Paula Duta

Ne strângem toți seara, tata, mama, soră-mea și cu mine, pe 24, când Moșu’ aduce bradu’. Și-ncepem să-l ornăm cu tot ce am trăit anul care a trecut, dar pe mine mă interesează bomboanele, alea umplute cu jeleu, pe care le cumpără tata de la muncă. Știu deja că nu există Moș Crăciun, dar nu-mi […]

READ MORE

Nana

orion

Mama ei nu-i spunea povești din cărți fiindcă nu știa să citească. Era clasa a II-a când a ajuns în București, iar Marin credea că femeile frumoase nu trebuie să știe carte, altfel ar începe să fie periculoase bărbatului. Angela a învățat câtă școală a putut, a continuat să scrie felicitări în chirilică, dar scrisul […]

READ MORE

Oameni și Siria

siria

Am citit mult despre războaie. Am scris mult despre ele. Am terminat Istoria și cumva ‘război’ era mereu pe ordinea de zi, fie el din timpul Regelui Soare, Kosovo sau Irak, din ce în ce mai departe și din ce în ce mai aproape, mai recent, mai posibil, mai aici. Înainte de asta am cunoscut […]

READ MORE

shaorma cu aurolac

anatomy

Cu un număr mai mică decât ce ne trebuia nouă, lumea ne-a strâns la un moment dat și atunci shaormeriile nu se iviseră la fiecare colț, ca buruienile, alături de farmacii și bănci, de parcă funcționăm doar pe bază de gourmet, pastile și bani.

READ MORE

[1] Arghir

Familia Arghir locuia la etajul șase și era condusă de Petru, un bărbat de vreo cincizeci de ani. Firele de păr alb i se veștejiseră în cap, acum un tron lucios pe care stăteau toate problemele lumii. Arghir se gândea mult, se gândea la orice. Trata cu aceeași seriozitate problemele lumii a treia, pe care le accesa printr-un televizor cu tub, la ora 17.00, și lipsa hârtiei igienice din baie, care îl lua prin surprindere de fiecare dată. Arghir se gândea la câini abandonați, la mezeluri și la nevastă-sa, care plecase când fetele lui erau mici. I se amestecau toate în cap și formau o pastă de nervi care-l făcea să molfăie cuvintele, să se bâlbâie și să aștearnă asupra interlocutorilor săi un taifun cu picuri de salivă.

READ MORE

Uși

Dacă ar exista un campionat de închis uși, l-aș câștiga pentru că pe unele dintre ele le-ascund prin pereți și nu le mai găsesc niciodată. Nu cred în curent, sunt unul dintre oamenii ăia progresiști care-și amintesc cum era când briza se strecura tiptil dintr-o cameră într-alta, la curte, printre jaluzelele alea improvizate din plastic […]

READ MORE

Vorbe de dulce

Mi-a plăcut mai degrabă pentru că era melodioasă cum nu multe altele sunt.   Dragoste la primul auz, știi că va fi înjurătura ta, se va rostogoli de pe buzele tale de fiecare dată când ceva sau cineva o să te calce pe bătături, o vei folosi pe post de burete ca să scoți cele […]

READ MORE

Ultimul stinge lumina

Știam că vine. Începea pământul să-mi forfotească sub tălpi în timp ce florile bunicii bârfeau în grădină. Babele cartierului ghiceau din nou în cafea, îmi prevesteau ce știau mai bine, ce n-aveau ele, o viață nu foarte lungă, dar picantă. Le vedeam spionând prin gardurile de sârmă împletită lalelele celeilalte, competiția femeilor în vârstă, fotosinteză-viteză.

READ MORE

Telefon cu taxă inversă

Îmi amintesc și acum iarna aia. Iarna din care am învățat multe, precedată de alte anotimpuri în care am învățat multe, de la cum să întind haine pe rufe la cum să fac ciorbă, albiturile se pun primele că fierb mai greu, la ce-nseamnă să încerci să înțelegi că urmează o pierdere, că vine, că nu ai ce face sau că orice ai face, nu poți face nimic.

READ MORE